Sunt sigura ca nu exista persoana caruia sa-i placa spitalul. Locul acela sinistru, unde nimeni nu-ti este prieten, unde sunt multi oameni bolnavi; asistente sau doctori cu niste panze pe gura, imbracati in alb sau verde; injectii, perfuzii, bisturiuri, medicamente, aparate ciudate, scaune cu rotile; incaperi groaznice cu niste paturi in care nu-ti doresti sa dormi nici cinci minute.
Locul in care majoritatea oamenilor au o tristete in ochi pe care nu o pot ascunde orice ar face; ceea ce este la fel de trist. Persoane care luceraza in acest domeniu doar pentru bani( o parte din ei ), fara sa stie sa se poarte asa cum ar fi cazul. Asistente care tipa la pacienti si ii trateaza ca pe un nimeni, fara a se gandi ca ei nu au nevoie de asta, ci ca o vorba buna ii ajuta enorm psihic si ca ar trebui sa fie cele mai bune prietene ale lor in timpul in care bolnavii stau acolo. Femei care te analizeaza de sus pana jos si se intreaba ce mai cauti si tu acolo.
Dar.. cand te gandesti ca cineva cu siguranta se va bucura ca printre atata lume necunoscuta, mai vede si o persoana ‘de-a lui/ei’, merita sa faci efortul.
Acum cateva zile(doua sau trei) am fost pentru prima data intr-un spital(spre rusinea mea; sau nu). Si imi sustin ideea cu tarie: urasc spitalele!!!
Multa sanatate voua, si celor de langa voi; sa nu fiti nevoiti sa puneti piciorul printr-un asemenea loc.
