marți, 4 septembrie 2012

o lună imensă şi doi licurici .




tocmai am finalizat o zi productivă. productivă în materie de momente.
urcă-te în maşină, ai grijă să nu ratezi străduţa îngustă la care trebuie să faci dreapta, apoi mergi tot drept până vezi maşina lui. e întuneric şi e posibil să treci pe lângă ea. desigur că nu ai văzut-o. întoarce-te şi mai încearcă o dată. acolo era, undeva între copăcei şi tufe înalte, lângă un râu lipsit de peştişori. pe drum stabileşte cum vrei tu să fi, apoi fă absolut orice ca să fie exact aşa cum ţi-ai propus. nu sunt indiferentă şi las de la mine, mereu. astăzi în schimb am fost invers. tocmai pentru că vroiam să văd de câte este în stare el să facă pentru a obţine ce îsi doreşte. în schimbul indiferenţei pe care am oferit-o, am primit atenţie înzecit. apreciezi asta mult mai mult atunci când ştii că este vorba despre un leu încăpăţânat. cu mult mai încăpăţânat decât tine - dar doar câteodată.
nu mă are nici acum, dar astăzi a simţit asta mai tare, iar spre dimineaţă mi-a oferit doi licurici. nu, nu adevăraţi. licurici pentru undiţă.

nu m-am lăsat nici măcar sărutată - nu ştiu cât de dificil a fost pentru el, dar pentru mine ştiu că a fost.

concluzia momentelor:
nu am prins nici un peşte - dar am învăţat să arunc cu undiţa corect.
mi-e greu să nu fiu eu - dar uneori merită efortul.
îl vreau - mai mult decât probabil mă vrea el pe mine.

sâmbătă, 1 septembrie 2012

nu mai alungaţi vara!



voi arunca meduze în toţi cei care îmi spun că a trecut vara.

ziua nu ninge, iar seara nici atât. nu înmuguresc pomii şi nici nu cad frunzele.
îţi mai poţi aplica un strat de bronz, poţi să mai porţi pantaloni scurţi, rochiţe şi bluziţe fără mâneci. mai poţi sta seara pe o bancă la o poveste fără să dârdâi de frig. mai găseşti oameni care stau la marginea drumului şi te îndeamnă să cumperi un pepene roşu, iar alţi oameni încă mai merg la mare.

aşa că e cât se poate de vară încă.

duminică, 29 aprilie 2012

arome şi zâmbete largi .


a fost cald zilele aceastea. cald. dar tu nu ştii, ai stat în casă.
eu am stat în parc şi pe un butuc de lemn. nu era nici măcar confortabil; dacă făceai o mişcare negândită, stăteai pe jos. era şi un hamac, dar am ales să mă joc cu echilibrul. oricum oamenilor le place să se complice. am băut suc de piersici cu gheaţă, în loc de limonadă. pentru că ea/el/ei nu au vrut să îmi facă pofta. s-au întristat când le-am spus că data viitoare îmi voi comanda acelaşi lucru.

acum clipeşte de trei sau patru ori, deschide larg ochii şi prefă-te că eşti surprinsă! ba nu. chiar să fi! citeşte ce îţi spune stâlpul şi îmbrăţişează repede pe cel de lângă tine. " ai grijă de inima ta " - m-am dat mai aproape şi am înţeles imediat ce va însemna asta pentru mine. a doua oară când voi trece pe acolo nu va mai fi la fel de deosebit, aşa că am stat cu 5 minute în plus şi am zâmbit.

vineri, 27 aprilie 2012

monstruleţii revin .

mi-a fost odată frică de tot, acum îmi este iar.
chiar şi asa, prea puţine lucruri sunt cu adevărat dramatice, iar ce simt eu acum nu este unul dintre ele.

cer însorit, de aprilie; dar vânt puternic. exact aşa stau lucrurile, nimic dramatic.
de data asta, mâine va fi o noua zi şi atât.

sâmbătă, 10 martie 2012

atunci când doar pe cerul tău se vede curcubeul.

atunci cand îţi vine să scrii despre absolut orice, fie el si cel mai mic detaliu.
cam aşa:
- ce număr porţi la pantofi?
- 36.
- foarte bine, 36 mă inspiră.
*
atunci când zâmbeşti din orice motiv. atunci când o îmbrăţişare pare prea puţin pentru a arăta ce este în sufletul tău. atucni când nu te deranjează nimic şi nu urăşti pe nimeni.

atunci ori e doar o zi bună ; ori eşti fericit, iar motivul nici măcar tu nu îl cunoşti. iar eu aleg a doua variantă, doar pentru că îmi place mai mult cum sună.

duminică, 8 ianuarie 2012

cineva îşi pune o dorinţă astazi.

pentru că a împlinit o vârstă consistentă, care conţine numărul meu preferat (nu neapărat şi norocos). pentru că de 19 ani a fost mereu cel mai important bărbat din viaţa mea. pentru că impreună facem o echipa grozavă. pentru că are cele mai bune glume. pentru că m-a învăţat să cânt la chitară. pentru că nu i-am ascuns nimic niciodată şi pentru că pe el nu ştiu să îl mint. pentru că facem cea mai delicioasă mâncare şi o facem să arate şi minunat. pentru că nu mi-a interzis aproape niciodată nimic şi ştie că viaţa mea, e A MEA. pentru că iubeşte dulciurile mai tare decât mine. pentru că ne certăm de zece ori pe zi din cele mai absurde motive, dar niciodată definitiv. pentru că nu i-am spus niciodată că îl iubesc. pentru că e tata.