nu am să mă plictisesc niciodată să stau pe plajă cu o soică de mână şi o meduză ca spectator. oricât de mult aş detesta aceste vieţuitoare-jeleuri. am să îmi trimit mereu scrisori de dragoste cu soarele, indiferent că el nu ştie să scrie şi îmi trimite înapoi raze fierbinţi ca focul. nu am să obosesc să îmi umflu viitoarea saltea pe care sper să o primesc, nu să o cumpăr şi care sper să fie mai încăpătoare decât a lui, pe care a spat-o o scoică violentă care acum ştiu sigur că are remuşcări. nu am să mă plictisesc să număr pe degetele ochilor câte zile mai sunt până să-mi revăd vara cu tot cu marea ei, iar daca nu-mi ajung degetele de la un ochi, trec şi la celalalt.
şi categoric nu am să mă satur să arunc cu te iubesc-uri la apus niciodată de acum înainte.
"şi marea, dragul meu, şi marea ce crezi tu că este? dar o întâmplare, oricât de enigmatică, petrecută pe malul mării, ce crezi tu că poate fi?"
Iron and Wine - Passing Afternoon
